„Aţi vrut să mi-o trageţi, dar cine râde la urmă, râde mai bine”, avea să spună Mitică de la Ligă luni, după licitaţia cu cele patru posturi de televiziune. Pentru toţi cei care nu aţi urmărit modul în care au descurs lucrurile, vă pot face un rezumat:
Luni, Mitică Dragomir a chemat toate televiziunile interesate să difuzeze partidele din Liga I pentru următoarele trei sezoane. Sperând să vândă toate cele nouă pachete la o sumă substanţială, preşedintele Ligii s-a văzut că buza umflată şi cu şase pachete nevândute, asta după ce televiziunile n-au licitat decât pentru trei (Digi a achiziţionat primul pachet, Dolce al doilea, Antena 1 al optulea), astfel că Dragomir n-a strâns decât aproximativ 36 de milioane de euro din cele peste 100 la care visa.
Pentru cei mai grei de cap, ce n-au înţeles cum stă treaba cu pachetele şi opţiunile, vă voi spune o poveste care ar trebui să edifice toată operaţiunea:
Era odată un vânzător pe nume Mitică. Un om ce doreşte să creadă că e un şmecher, un băiat isteţ şi viclean, o persoană care s-a născut să fie şef, să conducă. Pe lângă toate acestea, el e şi un excelent negociator, motiv pentru care a fost trimis de alţi optsprezece şefi să le vândă marfa ce consta în nouă pachete, al căror preţ varia în funcţie de volum. După ce în urmă cu trei ani a vândut aceeaşi marfă la un preţ nesperat de mare, Mitică, om cu minte de antreprenor, s-a gândit să nu scadă preţurile. Ba dimpotrivă, dacă e posibil chiar să le mărească.
Şi cum aşează pieţarul marfa pe masă, iată că sosesc şi clienţii. În total sunt patru. TVR, Digi, Dolce şi Antena 1. Primul sosit, primul care este luat în primire. Exprimând o uşoară indiferenţă, TVR-ul pare că vrea să plece.
– Hai, nene, că ţie îţi vând, ăăă, ieftin, că tu dai la toată lumea. Îţi vând, ăăă, ultimul pachet. Ce zici?
Analizând preţul afişat pe bucata de carton, TVR se retrage uşor:
– Scump, dom’ne, scump. Dincolo era mai ieftin!
– Fugi de-aicea, bă nebunule, bă! i-o taie pieţarul, dezamăgit că a pierdut primul client.
„Ia pachetu’, ăăă, neamule”, îi pofteşte Mitică pe ceilalţi clienţi rămaşi care se uită atent la marfa expusă. După ce a analizat toate ofertele, Digi Sport scoate din portofelul destul de bombat 13.2 milioane de euro.
– Primul pachet, vă rog.
Mitică aşteaptă alte oferte mai bune. În lipsa acestora, se vede nevoit să-l adjudece clientului.
– Să-l foloseşti, ăăă, sănătos, spune Mitică, bucuros că Digi venise cu bani ficşi. Urmează Dolce care, după ce a pipăit fiecare pachet în parte precum un pensionar, şi-a ales pachetul al doilea.
– Chiar dacă e mai ieftin, ăăă, să ştii că e de calitate, fratele meu alb! râde Mitică în timp ce-i umplea punga de 1 leu cu pachetul achiziţionat.
Cu bani mai puţini în portofel, Antena 1 arată cu o uşoară jenă spre pachetul opt.
– Ce e, nene? Ăăă, să ştii că e bun şi pachetul ăsta, vez’ de treabă! îl încurajează Mitică. Voi, restul, ce faceţi? Îmi lăsaţi marfa, ăăă, nevândută? Ia te uită ce fundiţă frumoasă are pachetul al treilea. Şi restul, sunt atât de proaspete, că ies aburii din ele! Păi ce faceţi, ăăă, domnilor?
În acest moment, cei patru clienţi nu mai spun nimic, de parcă s-ar fi înţeles să-l lase pe negustor cu marfa pe masă. Acesta, ofticat,