Povestea lui Ronaldo Luiz Nazario de Lima este una spectaculoasă dar şi emoţionantă în acelaşi timp. Trebuie să fii un om prea obtuz să nu rămâi impresionat la auzul poveştii lui Ronaldo, unicul Ronaldo pe care eu şi probabil cei mai mulţi dependenţi de fotbal îl recunosc.
Cu toţii râdeam în hohote când îl vedeam stând cu burta la soare, după care ne uitam la oglindă şi făceam unele comparaţii zâmbind cu satisfacţie (eşti cea mai jalnică fiinţă dacă nu recunoşti treaba asta). Treaba e că brazilianul acela, aşa umflat cum era şi este în continuare, a suferit operaţii urâte la ambii genunchi. E cunoscut faptul că accidentările la genunchi sunt cele mai chinuitoare, mulţi fotbalişti au avut de suferit de pe urma acestui soi de accidentări; van Basten în trecut, Dado Prso mai recent. Practic, râdeam de ghinionul blestemul unui jucător pe care l-am apreciat cu toţii sau cel puţin aşa trebuia să facem. Din păcate pentru brazilian, multă lume a rămas cu imaginea lui Ronaldo şi a kilogramelor în plus, uitând golurile şi fentele incredibile pe care ni le arăta, toate acestea fiind urmate cu afişarea dinţilor săi atât de celebri de-a lungul timpului.
Cert e că la bătrâneţe mă voi putea mândri nepoţilor că am fost contemporan cu Ronaldo, unicul şi adevăratul Ronaldo al fotbalului. Şi, după cum spunea foarte bine Andrei Niculescu în cadrul unui articol pe care VĂ ROG să-l citiţi, „Avem un fenomen mai puţin, dar o legendă în plus”. Cu asta s-a spus totul. Şi mai e ceva. Pentru cei care m-aţi crezut un arogant considerându-l pe Ronaldo drept „unicul şi adevăratul Ronaldo” pentru că e dublu câştigător al Cupei Mondiale, dublu câştigător al „Balonului de Aur” şi un colecţionar de trofee pe la mai toate cluburile pe unde a evoluat, vă recomand să vă mai gândiţi o dată!