Preview: Sferturile UCL. Pe scurt

Vineri s-au tras la sorţi sferturile Ligii Campionilor. Din păcate, printre cele opt echipe nu s-a numărat şi AC Milan, astfel că interesul meu faţă de această competiţie din acest moment e minim. Dar tot voi prezenta cele patru meciuri.

Real Madrid – Tottenham. Iată că sferturile UEFA Champions League ne propun un duel între două echipe care au investit destul de mult în ultimii ani. La cum (nu) a jucat contra Milanului în retur, mi se pare normal ca englezii să pornească outsideri. În primul rând datorită faptului că la Real antrenează Jose Mourinho, un antrenor pe cât de antipatic, pe atât de priceput în ale fotbalului. Iar în al doilea rând pentru foamea de performanţă a madrilenilor, care au ajuns din nou în sferturi după o luuuuuuuuungă perioadă de timp. Pronostic: se califică Real Madrid.

Chelsea – Manchester United. Cel mai interesant şi echilibrat meci al acestei faze. „By far”, cum ar zice tot englezul. Dacă e să aruncăm un ochi peste situaţia din Premier League, i-am cota pe „diavoli” drept favoriţi. Doar că vorbim despre două planuri diferite. Chelsea poate spăla ruşinea din campionatul englezesc prin accederea în semifinale. E greu de pronosticat într-un astfel de duel. Probabil că diferenţa o vor face eficacitatea atacanţilor. Va fi un duel Anelka & Drogba & Torres vs Berbatov & „Chicharito” Hernandez & Rooney. Şi totuşi dau un pronostic: se califică Chelsea.

Barcelona – Şahtior Doneţk. Categoric cel mai dezechilibrat meci din această fază. Cu tot respectul faţă de românul nostru Mircea Lucescu şi toată munca sa depusă la Şahtior, dar niciodată nu i-am putea compara cu Barcelona. Declaraţiile lui il Luce („Ştiu cei de la Barca ce-i aşteaptă”, „Îi vom stopa pe Messi, Xavi, Iniesta cu inteligenţă”) sunt mai mult de intimidare, doar că aici nu vorbeşti cu un copil poznaş, vorbeşti cu Barcelona, o formaţie poate mai puţin simpatică dar extrem de valoroasă. Iar declaraţia pare cu atât mai penibilă cu cât Lucescu va adopta mai mult ca sigur un stil defensiv. Pronstic: se califică Barcelona şi va înfrunta Realul în semifinale :).

Inter Milano – Shalke 04. Nu înţeleg de ce nemţii au fost cotaţi de mai toată lumea (ce-i drept, inclusiv cea neavizată) drept „outsideri” dintre ultimele opt echipe rămase în joc. Eu unul încă mai cred în Raul Gonzales, jucător care a urcat pe locul 3 în topul meu al fotbaliştilor preferaţi all-time, după numeroasele (pseudo)accidentări ale lui Steven Gerrard de la FC Liverpool. La cum a arătat Interul contra celor de la Bayern, mă aştept să aibe viaţă grea şi împotriva nemţilor de la Shalke. Pronostic: fie, Inter.

Reclame

Decizie pripită şi nu prea

Deşi eu unul nu-l vedeam pe Lionel Messi în finala ediţiei 2010 pentru Balonul de Aur, iată că argentinianul a câştigat titlul de cel mai bun fotbalist. Adeversarii lui au fost Iniesta şi Xavi, colegii săi de la Barcelona care nu au primit Balonul de Aur deoarece sunt doi jucători de mare excepţie, doi fotbalişti foarte harnici, două piese esenţiale în angrenajul lui Pep Guardiola, cel care a desemnat soarta acestui premiu, dar care totuşi nu sunt suficient de comerciali. E ciudat cum de Messi a ieşit mai bun decât Iniesta sau Xavi ţinând cont de prestaţia lui Lionel la Cupa Mondială, una care a cam lăsat de dorit, cel puţin în comparaţie cu ceilalţi doi combatanţi pentru Ballon d’Or. Mă rog, eu rămân la părerea că a fost mai degrabă o decizie de marketing, Messi vinde mai bine decât ceilalţi nominalizaţi. A nu se înţelege că aş contesta valoarea lui Messi! Dimpotrivă, chiar sunt un mare fan Messi, deşi nu ţin cu Barca!

Personal, eu vedeam situaţia stând altfel: 1. Iniesta, 2. Xavi, 3. Sneijder. Dar e bine şi aşa. Iar în cazul în care vă întrebaţi de ce Messi a ieşit mai bun decât Cristiano Ronaldo, vă spun eu:

PÂNĂ FACE CRISTIANO RONALDO UN DRIBLING, LIONEL MESSI MAI FACE ÎNCĂ TREI!

Team of the Year 2010

Cam aşa arată în ochii meci Echipa Anului 2010. Un an plin, în care am avut şi un Mondial (unul extrem de reuşit, faţă de ceea ce se spunea la început).

Aşadar, echipa este următoarea: IKER CASILLAS – MAICON, GERARD PIQUE, LUCIO, ASHLEY COLE – XAVI HERNANDEZ, ARJEN ROBBEN, WESLEZ SNEIJDER, ANDRES INIESTA – LIONEL MESSI, DIEGO FORLAN (ştiu că i-am făcut capul cam mare, asta e). Antrenor: JOSE MOURINHO.

PS: Dacă aveţi voi o altă echipă mai bună, să o scrieţi la voi pe blog.

Overview: Etapa 17 + EL CLASSICO

Urziceni 2-1 Sportul. Oficial, s-a terminat turul. Un tur greu pentru ambele echipe, un tur in urma caruia atat Unirea cat si Sportul au avut de suferit. Urziceniul ramane in zona retrogradarii, cu 17 puncte acumulate la fel ca Pandurii si Victoria, in vreme ce Sportul Studentesc mai pierde o noua ocazie de a acumula puncte. Eu cred ca baietii din Regie nu mai au la ce sa spere si, in proportie de 70%, sunt ca si retrogradati…

Vaslui 3-1 Pandurii. Sincer nu ma asteptam ca vasluienii sa se descurce atat de bine impotriva echipei lui Petre Grigoras. Gorjenii n-au mai repetat ultimele evolutii, astfel ca Vasluiul lui Hizo a invins. Lucian Sanmartean a fost unul dintre cei mai stralucitori jucatori. In urma ultimelor rezultate, moldavii au urcat pe podiul, devansand Rapidul lui Sumudica. Cine s-ar fi asteptat ca trupa lui Porumboiu sa urce atat de mult si rapid in clasament, dupa un start dezastruos cu Lopez Caro pe banca. Totusi, eu cred ca si spaniolul are meritul sau pentru pozitia in clasament, deoarece sunt cativa jucatori adusi de el care evolueaza constant.

Otelul 2-1 Astra. In urma acestui rezultat, Otelul a devenit campioana de toamna a Ligii I. Felicit pe aceasta cale echipa galateana dar si pe Dorinel Munteanu atat pentru joc, dar si pentru faptul ca au crezut mereu ca sunt cei mai buni. Nu sunt adeptul acestei idei pentru ca stiu ca e foarte greu sa fii optimist si sa realizezi ceea ce iti propui, insa Otelul a realizat cu brio ceea ce si-a propus. Sper din tot sufletul ca Rapa, Sarghi, Salageanu sau Neagu sa ramana la Galati, deoarece se pliaza foarte bine pe acest model impus de Dorinel.

Brasov 2-0 Rapid. In fine, au aparut si problemele pentru Sumudica, un antrenor care imi devine din ce in ce mai antipatic. O fi un orator bun pentru fotbalisti, o fi un excelent tactician. Insa cand il vad prutand acea haina din latex, nu mai conteaza nimic. Cica dupa acest meci, pierdut fara drept de apel in fata trupei lui Isaila (jos palaria, domnule Isaila!), Sumi-gol ar fi vrut sa demisioneze, insa Dinu „Vama” l-a intors din drum. E limpede ca treaba se impute in Giulesti. Imi dau seama de acest lucru dupa gestul lui Dani Coman, cel care aruncat cu un telefon in autocar. E suparat ca fanii Rapidului il injura. PAI CE AI VREA SA FACA DUPA CE AI TRATAT CU CEI DE LA DINAMO SI CHIAR AI FOST APROAPE SA SEMNEZI CU DINAMO, TU FIIND „UN MARE RAPIDIST”!?

Dinamo 0-0 Timisoara. La cat tam-tam s-a facut pe marginea acestui meci, am ramas cu un gust foarte amar. In primul rand datorita calitatii acestui meci, calitate ce a ramas de dorit, iar in al doilea rand datorita circului facut de Marian Iancu, cel care a conceput, vezi-Doamne, o strategie. Strategia a stat in felul urmator: a declarat in presa ca Ianis Zicu, Dan Alexa si toti fostii dinamovisti nu vor evolua in „Groapa” (pe scurt, piesele grele). Mai bine ar slabi, iar folosi mai mult…

U Cluj 1-1 Tg Mures. O noua superexecutie marca Niculescu a adus un punct „sepcilor rosii”. Desigur, din lovitura libera – cum altcumva? As fi tentat sa afirm ca fostul nouar dinamovist nu e decat un executant de faze fixe, insa nu pot sa trec cu vederea un sut frumos cu piciorul stang al aceluiasi „Clau-gol” tot in cadrul acestui duel. Acest rezultat de egalitate ajuta cu putin ambele echipe, astfel ca cele doua formatii raman vecine de clasament in urma acestui duel 100% ardelenesc.

Steaua 2-2 CFR Cluj. De departe cel mai bun meci facut de Tanase in acest tur de campionat. A reusit pase extraordinare, driblinguri pe care nu le-am mai vazut de cand evolua la Arges. Stancu a ajuns la 12 reusite in acest campionat. Nemaivorbind ca Tatarusanu a salvat-o pe Steaua in multiple randuri pe final, atunci cand ros-albastrii jucau un fotbal realmente halucinant, fara aparare. Clujenii au deschis scorul neasteptat de rapid, insa Minteuan a facut grava eroare de a se retrage in aparare imediat. Steaua a jucat bine, in viteza, Tanase a fost regizorul unor faze excelente, insa dupa ce au intrat in avantaj, Steaua a oferit mingea clujenilor, iar acestia au profitat din plin, creandu-si multiple ocazii. Din punctul meu de vedere, accidentarea lui Surdu a contat destul de mult. Acest rezultat nu convine nici Stelei, nici Clujului.

Gloria 1-0 Victoria. Meci slab, plicitisitor, cu un ritm realmente dezamagitor. Bajenaru a reusit un gol foarte frumos, o executie din prima, ce a ajuns trupei antrenate de Nae Manea. Bistrita a urcat pana pe locul 12, si, putem spune ca pana la urma Gloria si-a asigurat Victoria. 😀

Medias 1-0 Craiova. E ciudat cum de oltenii nu se mai trezesc de cateva meciuri. Totusi, pentru mine victoria gazarilor nu este deloc socanta, intrucat au fost constanti pe parcursul intregului tur. Unicul gol al acestei partide a fost marcat de Alin Litu, in urma unei faze destul de ciudate. Pana pe final, am mai putut nota penalty-ul ratat de craioveni, penalty ce le putea asigura macar un punct.

BARCELONA – REAL MADRID.

Intentionat NU am facut un preview pentru acest meci. Pur si simplu nu prea stiam ce sa scriu, deoarece urmaresc destul de rar echipa madrilena, iar pe cei de la Barca nu-i urmaresc nici atat. Nu am urmarit nici declaratiile celor doi antrenori. Duelul Pep – Mou a acaparat duelul in sine Barcelona – Real Madrid. Iar asta e naspa. Nu sufar „duelurile psihologice”. Efectiv ma lasa rece.

Revenind la meci, merita felicitata galeria Barcelonei pentru o supercoregrafie. O atmosfera extraordinara, demna de un „El Classico”.

Asadar, incepe derby-ul. Ambele echipe par sa inceapa cu aceeasi formula cu care incepeau de obicei. Barca evolueaza cu acest clasic deja 4-3-3, in vreme ce „galacticii” ofera un 4-2-3-1, cu Benzema in locului lui Higuain varf impins, dupa ce argentinianul s-a accidentat.

Prima faza cu adevarat importanta a avut loc in jumatatea Realului, atunci cand Messi a iesit pentru prima data in evidenta, deposedand un fundas madrilen. La un minut dupa, acelasi Messi suteaza la coltul lung, peste Casillas, insa mingea a lovit bara. Au urmat destule momente de presiune la poarta Realului (mai poate fi notat si sutul de la distanta al lui Dani Alves). In minutul 10, Xavi deschide scorul, in urma unei preluari de pe alta planeta (e drept, si cu putin noroc) cu care i-a pacalit pe toti, chiar si pe Casillas care mi s-a parut pe picior gresit.

In aceste momente, Realul pare groggy. In minutul 12, trupa lui „The Special One” forteaza pe plan ofensiv, astfel ca putem consemna prima ocazie a „galacticilor” gratie sutului puternic expediat de catre Di Maria, respins in-extremis de sub bara de Valdes. Sase minute mai tarziu, o faza extraordinara marca „Tiki-taka Barcelona” ((c) by Gigi Becali) – adica mai multe pase succesive, rapide, INTELIGENTE – au dus la golul de 2-0, inscris de Pedro, in urma pasei lui Villa, aflat singur, nemarcat pe flancul stang.

Au urmat noi momente de atacuri furibunde ale Barcelonei, chiar mi s-a parut ca acest duel e mult prea dezechilibrat. In minutul 27, Pedro a scapat singur cu portarul, insa il ia la tinta pe Casillas. In minutul 30 putem consemna cel mai aprig duel al meciului – Cristiano Ronaldo s-a dus dupa mingea prinsa de Guardiola pe margine. Tehnicianul catalan a refuzat sa ii ofere mingea (la urma urmei nu esti obligat sa fii baiatul de mingi al nimanui), iar portughezul l-a impins, uitand de orice relatie de respect intre jucatori si antrenori, fie ei si adversari. Pe scurt, un gest tipic pentru un bolnav de cancer, de talia lui Cristiano Ronaldo. Cred ca voi scrie un material in care va voi prezenta o teorie prin care veti intelege ca idolul cocalarilor sufera de cele mai grave si incurabile boli din lume.

Revenind la meci, pana la finalul primei reprize, putem insemna doar tackling-ul excelent aplicat de Pepe asupra lui Messi, urmat de sutul slab, de fetita al lui Ronaldo, pe centrul portii, la firul ierbii. La pauza, Mourinho il scoate pe Ozil, introducandu-l pe Lass Diarra. De ce? Nu stiu.

Cert e ca Real a inceput repriza secunda si mai slab decat a terminat-o pe prima. In minutul 48, Messi a fost egoist, Pedro a ratat iar apararea Realului a fost visatoare (toate acestea in aceeasi faza, intr-un interval de cateva secunde). In minutul 52, Xavi scapa de portar, intra in unghi si inscrie un gol turcesc, prevestind asaltul ce avea sa urmeze.

In minutul 55, Villa il executa pe Casillas dupa ce scapa de Carvalho et comp, dintr-o pozitie la limita ofsaidului. Astfel, Messi isi trece in cont al doilea assist, in vreme ce „MaraVILLA” inscrie primul gol in acest meci.

Doua minute mai tarziu, acelasi David Villa isi consemneaza „dubla„, dupa ce scapa singur-singurel cu bietul Iker, reusind o executie cu mult sange rece printre picioarele goalkeeper-ului. In minutul 60, Arbeloa il inlocuieste pe Marcelo, un fundas stanga depasit in toate fazele, din toate punctele de vedere. Cu un sfert de ora inainte de final, Bojan Krkic intra in locul lui Villa, cel care este ovationat la scena deschisa. Putin mai tarziu intra si Jeffren. Ultimii doi intrati pentru Barcelona fac faza de 5-0, desavarsind opera lui Guardiola, cel care ii ofera o lectie de fotbal lui Mourinho, lui Ronaldo, si tuturor arogantilor de la Real Madrid.

Overview, El Clasico

Evolutia lui Cocles in "El Clasico"

Dupa cum bine stiti, aseara s-a disputat pe stadionul „Santiago Bernabeu” din Madrid o noua editie din „El Clasico” – eternul derby al Primerei Division dintre Real Madrid si FC Barcelona. Acest duel a fost socotit ca o „finala” pentru primul loc in campionatul Spaniei, cu atat mai mult cu cat lupta in prima parte a clasamentului se dadea doar intre aceste doua echipe.

Personal, eu ma asteptam la meci spectaculos, intre doua echipe ce vor arata tot ce au mai bun, mai special, ma asteptam la un duel ofensiv deoarece numai cei ce aveau sa riste puteau castiga.  Si meciul incepe…
Dupa primul sfert de ora, singurul lucru care merita mentionat ar fi acea actiune a lui Messi care patrunde in careul madrilen, cade, insa nu se acorda penalty. La nici cinci minute apare replica rivalilor, chiar prin cristiano ronaldo care, ajunge la pamant in interiorul careului, insa arbitrul nici nu il observa. In minutul 23 putem notifica ratarea lui Xabi Alonso, al carui sut in forta trece putin pe langa poarta lui Victor Valdes. Dupa prima jumatate de ora, statisticile ne arata ca Realul a faultat de 10 ori, in vreme ce Barca doar de 3 ori! In minutul 32 Messi deschide scorul in urma unei actiuni bine croite impreuna cu Xavi, care ii paseaza ideal, facand sah mat apararea adversa. Pana la finalul primei reprize, Madridul a mai avut doua initiative de egalare, insa nu au reusit ceva productiv pe tabela nici Alonso, nici Higuain. Ce ar mai fi de notat din aceasta repriza – multe faze in care ronaldo a fost patetic, l-am vazut dribland inutil la mijlocul terenului cand Barcelona era in avantaj.
Incepe repriza secunda. Realul incepe agresiv, Marcelo incearca un sut spre vinclu, insa Victor Valdes se inalta si prinde mingea. Urmeaza o faza importanta a meciului – ronaldo suteaza ca o virgina spre poarta catalanilor, mingea merge slab, pe centrul portii, iar din manile lui Valdes, balonul se scurge spre poarta lui Casillas, iar Pedro nu ii lasa nicio speranta, punctand pentru 0-2. Pana pe final, „galacticii” forteaza egalarea, nu le iese nimic prin incercarile lui Higuain, respectiv van der Vaart. Urmeaza doua lovituri libere unde in centrul atentiei s-a aflat cristiano ronaldo. Prima transformare (asa prefer sa numesc executia cocalarului) a ajuns in zid, in vreme ce a doua transformare a fost retinuta fara nicio grija de portarul Barcei. In minutul 72, Casillas respinge in corner o minge sutata de Messi, pe care scria „0-3”. Intre timp, pe teren intra Raul Gonzales, icoana clubului madrilen. S-a comportat exemplar, desi n-a reusit prea multe. Pe final, Messi si Raul au mai avut cate o ocazie, primul a ratat dintr-o pozitie unu-la-unu cu Casillas, in vreme ce Raul a si marcat, insa reusita i-a fost anulata pe motiv de ofsaid.
Si meciul se termina. Barcelona este in proportie de 90%, campioana Spaniei… Din nou, fotbalul castiga in detrimentul fitelor, banilor dati aiurea. Si nu o spun din postura de fan al Barcelonei (dimpotriva, tineam cu Real pana sa vina aceasta pata de cancer care se da cu gel pe par si face cinci pasi in spate cand bate loviturile libere, de parca in asta ar consta fotbalul. Mori!)…
Published in: on aprilie 11, 2010 at 2:23 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , ,

Profil de fotbalist: Diego Armando Maradona

DIEGO ARMANDO MARADONA

Cine nu il cunoaste pe Diego Armando Maradona? Cine nu a auzit de „mana lui Dumnezeu”? Cine nu s-a rugat pentru sanatatea lui Maradona in 2004, cand a suferit un atac de cord si se zbatea intre viata si moarte? Cu totii il stim, ne-am minunat si ne-am rugat pentru cel mai mare fotbalist al tuturor timpurilor, titlu pentru care se bate cu brazilianul Pele. Iar acum va propun un exercitiu de imaginatie, raspunzand la urmatoarea intrebare: „Cum ar fi fost fotbalul fara Maradona?”. E ca si cum ai avea un palat imens, dar gol in interior…

Diego Armando Maradona s-a nascut pe data de 30 octombrie 1960, in localitatea Lanus, Buenos Aires. La varsta de numai 10 ani, dupa ce a fost observat de catre un scouter jucand in cartierul „Estrella Roja” (Steaua Rosie), a decis sa evolueze pentru juniorii lui Argentinos Juniors. In 1976, la zece zile dupa ce implinise 16 ani, a debutat ca profesionist pentru Argentinos Junior, formatie la care a evoluat pana in 1981, moment in care a fost cedat la Boca Juniors, contra sumei de 1 milion de lire sterline. Dupa un singur sezon pentrecut pe „La Bombonera”, Maradona a fost vandut la FC Barcelona pentru 5 milioane de lire (record la acea vreme). Dupa imbolnavirea de hepatita, urmata de mai multe accidentari dar si de unele conflicte cu staff-ul administrativ, care a si cerut inlaturarea sa de pe „Camp Nou”, argentinianul a acceptat oferta celor de la Napoli, club unde ajunge o adevarata vedeta (chiar s-a retras tricoul cu numarul 10 in memoria acestuia).

Se spune ca Maradona si-a atins varful carierei la Napoli, echipa care la randu-i, si-a atins apogeul performantelor in vremea argentinianului. Unicele campionate, precum si o Cupa a Italiei, o Supercupa a Italiei dar si o Cupa UEFA – sunt trofeele cucerite de „azzuri” cu Maradona pe teren. Desigur, nici in Italia n-a fost ferit de scandaluri – apar primele probleme legate de droguri (chiar a fost amendat in multiple randuri pentru ca a absentat de la antrenamente). Dupa suspendarea de 15 luni din fotbal, Diego a parasit Napoli in dizgratia fanilor, care pana nu demult il idolatrizau. In 1992 semneaza cu Sevilla, insa nu joaca niciun meci pentru acestia. Un an mai tarziu vine si mutarea sa la Newell’s Old Boys, iar in 1995 revine la Boca Juniors.

Pe plan international, Maradona si-a inceput cariera la nationala de fotbal a Argentinei pe data de 27 februarie 1977, contra Ungariei. Primul sau turneu final a fost Cupa Mondiala din 1982. In prima runda, s-a calificat dintr-o grupa contra Belgiei, Ungariei si El Salvadorului, insa in runda secunda au parasit competitia, fiind eliminati de Brazilia si Italia (castigatoara turneului). World Cup 1986 a fost cea mai importanta competitie din cariera lui Maradona. Nu doar ca a fost capitanul Argentinei, care a si castigat trofeul, dar a putut fi remarcat in doua faze-chie ale fotbalului mondial: a inscris golul secolului XX contra Angliei (in sferturi), si tot in acelasi meci a marcat un gol cu mana ce a calificat Argentina in faza urmatoare; golul a fost numit „Mana lui Dumnezeu” (foto stanga). In 1990 la Cupa Mondiala din Italia, datorita unei accidentari la genunchi, a fost destul de sters in evolutii, iar la World Cup 1994 din Statele Unite ale Americii, a jucat doar in doua partide, dupa ce mai tarziu a fost testat pozitiv ca urmare a consumului de efedrina (substanta interzisa).

Stilul de joc al lui Maradona a fost unul inconfundabil, prin driblingurile sale in regim de viteza (de obicei pe banda stanga), prin sprinturile sale scurte (datorate picioarelor sale puternice si centrului jos de greutate), tehnica sa inegalabila si jocul excelent in echipa.

Cariera de antrenor si-a inceput-o in 1994 la formatia Mandiyú de Corrientes (unde a fost secondat de Carlo Fren), iar in 1995 a activat la Racing Club de Avellaneda, insa fara a produce mari performante. In 2009 a fost numit selectionerul Argentinei, pe care i-a calificat la Cupa Mondiala din 2010 cu emotii pana pe final. Este renumit episodul de la conferinta de presa de dupa calificare, atunci cand a folosit un limbaj agresiv la adresa jurnalistilor ce nu i-au acordat prea multe sanse ca selectioner al Argentinei. Asta de parca nu ar fi fost suficient de controversat…

Dupa retragere a fost remarcat prin cartea sa, „Yo soy El Diego” (care a devenit instant un bestseller), prin faptul ca Argentinos Juniors a denumit stadionul „Diego Armando Maradona”, prin relatia sa de prietenie cu liderul cubanez Fidel Castro, prin filmul „Maradona” regizat de Emir Kusturica, dar si pentru faptul ca a ajuns dependent de cocaina (intre 1983 si 2004, cand a fost internat in urma unui infarct major suferit pe data de 18 aprilie). Cred ca toata lumea s-a rugat pentru sanatatea lui zile intregi, cat a fost tinut in respiratie articiala, iar miracolul s-a produs: pe 29 aprilie a fost externat, urmand apoi un regim de slabire.

Palmares:

  • 1 campioant al Argentinei (cu Boca Juniors, in 1981)
  • 1 Cupa a Regelui Spaniei (cu Barcelona, in 1983)
  • 1 Cupa a Ligii Spaniei (cu Barcelona, in 1983)
  • 1 Supercupa a Spaniei (cu Barcelona, in 1983)
  • 2 campionate ale Italiei (cu Napoli, in 1987 si 1990)
  • 1 Cupa a Italiei (cu Napoli, in 1987)
  • 1 Cupa UEFA (cu Napoli, in 1989)
  • 1 Supercupa a Italiei (cu Napoli, in 1990)
  • 1 Cupa Mondiala (cu Argentina, in 1986)
  • Fotbalistul anului in America de Sud (in 1979, 1986, 1989, 1990, 1992)
  • Balonul de aur (1986)

Profil de fotbalist: Gheorghe Hagi

 

GHEORGHE HAGI

Oriunde ai merge in lume si ai intreba de Romania ai primi trei raspunsuri. Doua dintre ele ar fi Dracula si Nadia Comaneci. Ultimul dar nu cel din urma ar fi Gica Hagi, cel mai cunoscut si cel mai valoros fotbalist roman din toate timpurile.

Gica Hagi s-a nascut pe data de 5 februarie 1965 in localitatea Sacele, judetul Constanta. Ca si o curiozitate, tot pe 5 februarie (1985) s-a nascut si Cristiano Ronaldo, cel mai bine cotat fotbalist la ora actuala. Cel poreclit „Maradona din Carpati” a debutat in Divizia A si la echipa nationala in sezonul 1982-83 pe cand evolua la echipa locala al carei stadion i-a si purtat numele o perioada, Farul Constanta. Din 1983 trece in Capitala, la Sportul Studentesc. Cu un an dupa castigarea Cupei Campionilor Europeni, Hagi ajunge la Steaua Bucuresti, reusind sa marcheze unicul gol al finalei Supercupei (contra celor de la Dinamo Kiev). Tot pentru „ros-albastrii” joaca si in finala de pomina contra lui AC Milan din 1989. In 1990, dupa trei sezoane petrecute in „Ghencea”, Hagi devine singurul fotbalist roman ce a evoluat pentru Real Madrid, echipa ce il curtase in trecut si pe Nicolae Dobrin.

Din acest moment Hagi devine liderul incontestabil al nationalei Romaniei, iar din 1992 se transfera la Brescia unde evolueaza pentru 2 ani. Desi cu totii am crede ca acesta a fost un pas major in spate, „Maradona din Carpati” a revenit in elita fotbalului spaniol, tocmai la rivala FC Barcelona (1994-1996). Aici nu prea are ocazia sa joace, inscrie putin, iar din 1996 se transfera la Galatasaray Istanbul unde reuseste performante notabile alaturi de amicul sau, Gica Popescu. Publicul il idolatrizeaza in zilele de azi, fiind respectat in toata Turcia pentru decizia sa de a se transfera in Superliga turca de fotbal. Dupa Romania 0-2 Italia de la Euro 2000 (partida in care a vazut cartonas rosu), Gica Hagi se retrage de la nationala, momentul de unde incepe o iminenta criza de idei pe teren pentru Romania. In 2001 se retrage din cariera de fotbalist cel mai valoros fotbalist roman, singurul notat de Pele in „Cei mai buni 100 jucatori de fotbal all-time”.

Gheorghe Hagi a incercat si o cariera de antrenor, as zice inceputa prematur in functia de selectioner al Romaniei. A stat cinci luni in functie, dupa care, odata cu ratarea calificarii la Cupa Mondiala 2002 din Coreea de Sud/Japonia la baraj contra Sloveniei, a plecat si el. In 2003 a semnat cu Bursaspor, acolo unde a incercat sa formeze o „colonie” de jucatori romani printre care Bogdan-Arges Vintila, Iulian Miu, Cornel Frasineanu sau Ionel Ganea. Nu a rezistat prea mult nici aici, iar in primavara anului urmator avea sa fie numit in functia de antrenor principal la Galatasaray Istanbul. Aici are ocazia sa cucereasca sigurul trofeu din palmaresul sau ca antrenor, o Cupa a Turciei.

O poza rarisima si nu doar datorita look-ului lui Gigi Becali

In 2006 revine in fotbalul romanesc, acceptand postul de tehnician al echipei Poli Timisoara. A incercat sa promoveze un proiect ambitios, bazat pe tineri jucatori (sa nu uitam ca Hagi i-a promovat pe Gabi Torje, Srdjan Luchin sau Iasmin Latovlevici la prima echipa), insa dupa cateva luni avea sa isi prezinte demisia, alaturi de Gabi Balint, secundul sau. Intre iunie – septembrie 2007 activeaza pe banca Stelei, insa in aceasta perioada se declaseaza poate cel mai dureros scandal al fotbalului romanesc, intre nasul-antrenor Hagi si finul-patron Gigi Becali. Nici pana astazi cei doi nu s-au impacat. Este golgeterul nationalei de fotbal a Romaniei cu 35 de goluri, si recordmen la numarul de „banderole”, 65 de partide.

In prezent, Gica Hagi lucreaza la academia de fotbal ce-i poarta numele. Ar mai fi de spus ca idolul lui Hagi atat ca jucator, cat si ca antrenor este legenda Johan Cruyff.

Palmares:

  • 3 campionate ale Romaniei (toate cu Steaua – 1987, 1988, 1989)
  • 4 campionate ale Turciei (toate cu Galatasaray – 1997, 1998, 1999, 2000)
  • 3 Cupe ale Romaniei (toate cu Steaua – 1987, 1988, 1989)
  • 2 Cupe ale Turciei (1999, 2000)
  • Supercupa Europei (cu Steaua – 1987; cu Galatasaray – 2000)
  • Cupa Anglo-Italiana (cu Brescia – 1994)
  • Cupa UEFA (cu Galatasaray – 2000)
  • ca antrenor, 1 Supercupa a Turciei (in 2004, cu Galatasaray)

La Multi Ani, Gica Hagi!

Transferuri, barfe, zvonuri – 01.02.10

  • E clar – Robinho va juca la Santos! Ziarul As spune ca brazilianul se intoarce in Brazilia la fosta sa echipa, Manchester City acceptand oferta pentru fotbalistul adus in 2008 de la Real Madrid. Dupa ce antrenorul sau, Roberto Mancini, a declarat ca nu va mai juca meci de meci la City, Robinho a decis ca vrea un transfer la o echipa unde va avea posibilitatea de a-i demonstra selectionerului Braziliei, Carlos Dunga, faptul ca merita sa fie convocat pentru Campionatul Mondial de la vara. Se spune ca si Barcelona isi dorea semnatura jucatorului.
  • Eidur Gudjohnsen, aproape de o revenire in Premier League. Fostul jucator al lui Chelsea si Barcelona, actualmente fotbalistul lui AS Monaco, este curtat intens de West Ham. Conform Sunday Mirror, internationalul isladez a refuzat de curand o oferta din partea celor de la Liverpool, pentru a evolua la West Ham.
  • Nemanja Vidic, dorit de Barcelona si Real Madrid! Alex Ferguson pare tentat sa accepte o oferta generoasa in schimbul fundasului central sarb, in conditiile in care Manchester United ar ajunge la un acord cu italianul in varsta de 22 de ani, Giorgio Chiellini de la Juventus Torino.
  • Everton l-a imprumutat pe Senderos pana la finalul sezonlui! Fundasul elvetian a decis sa plece de la Arsenal Londra pentru o vreme, iar de la vara spera sa semneze definitiv cu alta echipa. In sezonul trecut, Philippe Senderos a fost imprumutat la AC Milan.
  • Ruud Van Nistelrooy si-a gasit in cele din urma echipa! Atacantul olandez a semnat in decursul saptamanii trecut cu Hamburg SV, echipa care i-a oferit un contract de 3 milioane de euro pe an. Se spune ca Stoke City si Tottenham au mai fost interesate de serviciile varfului de 33 de ani, insa acesta a evitat sa revina in Premier League.
  • Dupa repatrierea lui Dica, CFR Cluj mai doreste sa aduca un fost stelist ce a facut cariera in „Ghencea” – Dorin Goian! Clujenii si-ar dori sa il transfere pe acesta sub forma de imprumut pana la vara. Romanul pare tentat sa revina in Liga I, insa a declarat ca Steaua ar ramane alegerea sa, in cazul in care acestia isi vor manifesta interesul pentru el. Totodata, Goe s-a plans ca nu joaca suficient de mult la Palermo. Principalele probleme legate de aceasta mutare par fi de ordin financiar – Goian are un salariu mare, pe care nu orice echipa din Liga I l-ar putea oferi.
  • Scandal la Steaua pentru banderola de capitan! Dupa plecarea lui Ghionea in campionatul Rusiei, la FC Rostov, Petre Marin parea a fi mostenitorul banderolei, insa Gigi Becali a anuntat (mai in gluma, mai in serios) ca veteranul Stelei nu merita sa fie capitan pentru faptul ca acesta ar comenta in vestiar iar la vara va pleca din „Ghencea”. Becali a mai spus ca favoritii lui pentru banderola de capitan sunt Juan Carlos Toja si Cristian Tanase. Totusi, vestiarul si antrenorul Stoichita l-au desemnat pe „Jair” drept capitanul echipei.

Profil de fotbalist: Gica Popescu

GHEORGHE POPESCU

Gica Popescu este unul dintre cei fotbalistii romani cu cele mai multe trofee in palmares. A jucat in cele mai puternice campionate din Europa, si a facut-o foarte bine, lasand in urma sa campionate si cupe. A fost un jucator de baza al „Generatiei de Aur”, poate cel mai important, dupa Gica Hagi, cumnatul sau. I se spune „Baciul”.

S-a nascult la Calafat pe data de 9 octombrie 1967. A inceput fotbalul la Dunarea Calafat, iar mai tarziu, in anul 1985, a debutat in Divizia A pentru Universitatea Craiova. In anul 1988 a fost imprumutat pentru un sezon la Steaua Bucuresti, dupa care s-a intors la Craiova, in ciuda insistentelor lui Vali Ceausescu de a-l transfera definitiv la Steaua. In 1990 a plecat la PSV Eindhovenm acolo unde a jucat pentru 4 ani, timp in care a cucerit doua campionate si o supercupa. Dupa o jumatate de sezon petrecuta la Tottenham Hottspurs, in Premier League, „Baciul” a semnat cu FC Barcelona, unde a ajuns capitanul echipei si a avut onoarea de a ridica deasupra capului trofeul  Cupei Cupelor. Intre 1997 si 2001 a jucat in Turcia, pentru Galatasaray Istanbul, acolo unde a obtinut mai multe trofee, si unde a ajuns sa fie idolatrizat alaturi de Hagi, de tribunele cu fani turci. Pe finalul carierei a jucat pentru Lecce, iar in 2002 a facut probabil cea mai mare greseala din viata lui pe plan profesional – a semnat cu Dinamo, rivala fostelor sale echipe, Craiova si Steaua. In 2003 a mai jucat in Germania, pentru Hanover, dupa care s-a retras din cariera de jucator.

Dupa retragere, nu s-a indepartat foarte mult de zona fotbalului, a incercat o cariera de impresar, insa nu a avut succes, ba mai mult, este cercetat de Directia Nationala Anticoruptie pentru niste transferuri dubioase. In 2005 a candidat pentru functia de presedinte al Federatiei Romane de Fotbal, insa a pierdut alegerile in fata actualului presedinte FRF, Mircea Sandu. Totodata el si-a deschis o scoala de fotbal ce ii poarta numele. In rest, ar mai fi despus ca e un prosper om de afaceri.

Palmares:

  • 1 titlu de campion al Romaniei (1988, cu Steaua)
  • 1 Cupa a Romaniei (1988, cu Steaua)
  • 2 titluri de campion al Olandei (1990-91, 1991-92, cu PSV)
  • 1 Supercupa a Olandei (1991-92, cu PSV)
  • 1 Cupa a Regelui Spaniei (1996-97, cu Barcelona)
  • 1 Supercupa a Spaniei (1996, cu Barcelona)
  • 1 Cupa a Cupelor (1996-97, cu Barcelona)
  • 3 titluri de campion al Turciei (1997-98, 1998-99, 1999-00, cu Galatasaray)
  • 1 Cupa a Turciei (1998-99, 1999-00, cu Galatasaray)
  • 1 Cupa UEFA (1999-00, cu Galatasaray)
  • 1 Supercupa a Europei (2000, cu Galatasaray)
  • de 6 ori a fost desemnat „Fotbalistul roman al anului” (1989, 1990, 1991, 1992, 1995, 1996)
  • 115 selectii la „nationala” / 16 goluri

Published in: on ianuarie 8, 2010 at 12:02 am  Comments (5)  
Tags: , , , , , , , ,

Best of… Pedigree77, 2009

In acest articol incerc sa trimit adresa catre cele mai citite, comentate si gustate postari ale mele de-a lungul anului 2009.

Evolutia Stelei in ultimul deceniu https://pedigree77.wordpress.com/2009/04/14/evolutia-stelei-in-ultimii-10-ani/

O analiza a performantelor Stelei in ultimii 10 ani. Un articol pentru care m-am documentat din multe surse si care, daca e sa ne luam dupa numarul de vizionari, a fost apreciat de public.

Evolutia lui Dinamo in ultimul decentiu https://pedigree77.wordpress.com/2009/05/11/evolutia-lui-dinamo-in-ultimii-10-ani/

La fel, o analiza bine documentata privind evolutia dinamovistilor in ultimul deceniu; vorbesc despre performantele facute de  jucatorii si antrenorii care au scris istoria ultimilor 10 ani pentru „caini”.

Finala UCL: Team Messi vs Team Ronaldohttps://pedigree77.wordpress.com/2009/05/26/finala-ucl-team-messi-team-ronaldo/

Un preview facut de mine inaintea finalei UEFA Champions League din sezonul 2008-09 in care s-au infruntat cele mai puternice echipe ale Europei, cu cele mai mari stele pe teren: Barcelona – Man Utd.

Overview-ul sezonului 2008-09 in Liga I.

Locurile 18 – 10 . https://pedigree77.wordpress.com/2009/06/21/analiza-echipelor-de-pe-locurile-18-10/

Locurile 9 – 1 . https://pedigree77.wordpress.com/2009/06/23/analiza-echipelor-de-pe-9-1/

Scandalul „vuvuzela”. https://pedigree77.wordpress.com/2009/06/26/scandalul-vuvuzela/

Un articol in care am criticat fanii africani, prezenti la Cupa Confederatiilor, organizata in aceeasi tara unde se va tine si Cupa Mondiala de la anu’, Africa de Sud.

Artistul complet [RIP]https://pedigree77.wordpress.com/2009/07/09/artistul-complet-rest-in-peace/

O postare in cadrul careia mi-am exprimat regretul fata de disparitia prematura a celui mai impozant artist, fie ca il luam ca si cantaret, compozitor sau dansator – a fost un geniu in toate! Dumnezeu sa te odihneasca in pace, Michael!

Un gest necugetat (Etapa XVII, Turul Frantei)https://pedigree77.wordpress.com/2009/07/22/un-gest-necugetat-etapa-xvii-turul-frantei-2009/

Un articol in care am prezentat etapa a XVII-a, asa cum apare si cartea in format electronic „Le Tour ’09”. Aici am prezentat greseala de calcul facuta de Contador in Turul Frantei, ce nu l-a vizat pe el, cat pe partenerii sai de la Astana, Lance Armstrong si Andreas Kloden.

TOP10 comentatori – https://pedigree77.wordpress.com/2009/08/07/top10-comentatori/

De departe cel mai vizionat si comentat articol, in care am prezentat varianta mea a celor mai buni 10 comentatori sportivi romani, cu argumente.

RF – Zeul tenisuluihttps://pedigree77.wordpress.com/2009/10/05/rf-zeul-tenisului/

O prezentare a celui mai titrat tenismen all-time. Roger Federer.

Preview: Serbia – Romaniahttps://pedigree77.wordpress.com/2009/10/10/preview-serbia-romania/

Probabil cel mai bun preview facut de mine la un meci de fotbal – practic am prezis dezastrul, criticand jalnica selectie facuta de selectionerul Razvan Lucescu, si nu numai.

Zdreantzãhttps://pedigree77.wordpress.com/2009/10/18/zdreantza/

O prezentare a unui mare talent, dar in acelasi timp un caracter 0.

 Sa votati bineeehttps://pedigree77.wordpress.com/2009/10/21/sa-votati-bineee/

Preview-ul meu pentru alegerile prezidentiale din Romania, castigate in cele din urma de Traian Basescu, sau pierdute de Mircea Geoana… Acelasi lucru :).